Ideile stelare must die!

Sportul național al moldovenilor este să se dea cu părerea. Pe mine nu mă deranjează. Hm… De fapt mint, mă deranjează când se dau cu părerea atunci când nu cunosc prea multe din domeniul în care se bagă. Atunci când vând pe bune o poveste care au auzit-o de la mătușa Catinca, care la rândul ei a auzit-o de la nanul Ion, care la rându-i a auzit-o la radio atunci când dădea nutreț la animale și încă-ți mai vin cu argumente și date din studii sociologice britanice, mai adaugă niște fraze pretențioase și poftim-pojaluista, părerea e gata scoasă din cuptor creier, numai bună de pus pe masă blog (în special!). Cred că dacă ar fi un premiu Nobel pentru păreriști, moldovenii l-ar monopoliza pentru un secol. Pe bune!

Apropo de blog-uri. Am citit recent o postare despre feminism (așa crede autoarea!) care m-a deranjat și după cum a zis buna mea prietena (mi se pare că nu am voie sa-i zic numele, să nu-i fac publicitate gratuită la blog): “din cauza la așa postări, nu există bloggerițe normale”.  Sincer, mă exasperează unele  femei, care în loc să spargă stereotipurile de gen, că deh, pentru asta au luptat și luptă în continuare milioane de femei , nu numai că perpetuează discriminarea, dar încă și mai promovează eronat anumite concepte. Ca dânsa își expune părerea la cât de tare îi place să primească complimente aruncate vulgar pe stradă sau să i se achite nota de plată, e ok, deși serios, this is so last century. Nu e ok însă mesajul transmis. Adică serios, dacă toată lumea ar crede că a fi feministă înseamnă să nu te simți femeie, să fii masculinizată, să fii insensibilă, să nu porți rochii și pantofi cu tocuri, să ai “issues with men”, să acuzi bărbatul de toate relele ce ți se întâmplă și să-ți fie ciudă pe el, să îți exprimi nemulțumirea că ești femeie, să lucrezi pe șantier, să dai cu sapa, să fii hamal la piață de rând cu bărbații, etc. eu m-aș teme și aș scuipa în sân la ideea că aș putea fi asociată cu acest termen.

Spre marea mea fericire, nu toată lumea gândește la fel. Am marele noroc să învăț de la Femei în tot sensul cuvântului, femei emancipate, femei deștepte, femei care acționează public, femei care au încercat să iasă din umbră, au o poziție fermă, argumentată, femei care au pus umărul la mișcarea de emancipare, femei care muncesc pe rupte ca alte femei să se bucure de drepturi și oportunități, iar aceasta nu le face deloc mai puțin feminine, mai puțin mame, sau mai puțin femei. Zău așa!

P.S.: Nu-s lesbiană, nu-s grasă, nu-s urâtă, nu vreau să distrug bărbații și ca să o parafrazez pe Mihaela Miroiu, o maaare feministă din România, voi renunța la feminism atunci când ceilalți vor renunța la misoginism, sexism și patriarhat. V-am pupat!

PPS: Promit ca e prima și ultima dată când comentez articolașe de genul “Dear diary”. So help me God!