Călătorie prin viață: Olga

Era început de 2013 și viața mea era un dezastru. Aveam probleme cu soțul, cu feciorul și, într-un moment de slăbiciune, am hotărât să las totul și să plec la Moscova.

Chistul îl aveam de ceva timp, însă având altele pe cap, nu i-am dat importanță. Apoi a apărut al doilea, iar odată cu el a a venit febra și durerea. M-am adresat la mamolog pentru consultație. Acesta s-a uitat la mine și mi-a spus să plec imediat în Moldova, să încep tratamentul.

Am vrut să îmi fac tratamentul la Moscova, ca să nu afle ai mei; operația mi-as fi permis-o, insa nu si tramentul chimio și radioterapia.

***
M-am întors acasă, la mama… am stat o lună si nu am facut absolut nimic, nimeni nu știa ce mi se intampla, în afară de sora mea din Italia care suna zilnic să mă întrebe dacă am găsit vreun specialist. Eu, insa, amânam de pe o zi pe alta, ziceam că mă simt rău, îmi găseam scuze numai să nu merg. Îmi părea că dacă voi trece prin masectomie, voi fi mai puțin femeie. Până în ziua când sora m-a sunat să-mi zică că mi-a găsit medic.

Medicul imediat m-a programat pentru operație. Am ezitat din nou. Am avut noroc de un medic bun care m-a convins că dacă vreau să trăiesc, trebuie să merg la operație. Îmi era frică. Acasă mă aștepta un băiat de 17 ani care avea nevoie de mine. Refuzam să cred că toate acestea mi se întâmplă mie. Unica dată când am fost într-un spital a fost ziua în care am născut.

Am refuzat totuși operația, sperând că va trece de la sine. Am lăsat totul la voia întâmplării. Soțul, care între timp aflase, m-a convins să fac operația.

***
Am fost operată într-o zi superbă de primăvară. Operația a decurs normal. A doua zi m-au vizitat soțul cu feciorul. Am ieșit împreună afară, soarele lumina, lalelele înfloreau, totul era frumos și eu mă bucuram de viață. Mă simțeam învingătoare. Când treci prin reanimare, inevitabil apreciezi altfel viața. Am simțit că m-am născut a doua oară. Am simțit că viața mi-a mai oferit o șansa.

Apoi au urmat patru ședințe de chimioterapie. Au fost momente când voiam să renunț, când mă întrebam din nou – de ce tocmai mie. Citisem despre chimioterape, știam despre efectele ei, despre căderea părului… Trecuseră însă trei săptămâni de la prima ședință și eram una dintre puținele persoane care părea să nu fie afectată. Apoi a venit ziua când mi-am trecut degetele prin păr și am rămas cu el în mână. Am plâns cu hohote.

După ce mi-a căzut părul, nu m-am uitat niciodată în oglindă. Nu umblam cu capul descoperit, purtam broboadă chiar și în timpul somnului. Aveam nevoie de o perucă și de proteză la sân. Ajutorul l-am găsit la o organizație neguvernamentală. Peruca am probat-o fără oglindă, nu puteam să mă văd cheală. Și atunci asistenta mi-a zis: dacă nu te vei iubi așa cum ești, părul nu-ți va crește. Primele firicele, care era mai mult un puf mi-au apărut peste jumătate de an. Eram ca un băiețel.

***
După chimioterapie au urmat 25 ședințe de radioterapie, care mi-au afectat psihicul mult mai mult, deoarece trebuia să le fac zilnic. Până în prezent fac și terapie hormonală.

Peste un an de la operație am aflat despre un club de suport, la care merg deja al treilea an. Dacă aflam despre el mai devreme, probabil mi-ar fi fost mai ușor să depășesc momentul, dar eram singură și mi-a fost foarte greu. Am trecut prin momente cumplite. Gândurile negre rar mă părăseau.

Acum merg săptămânal la ședințe. Chiar dacă știu că am învins boala, că sunt bine, oricum am nevoie de ajutor, deoarece oricând pot claca. De câte ori trebuie să merg la control, inima mi se strânge.

PS: Totul a apărut în urma stresului prelungit. Am avut dureri, așa am aflat… dar se întâmplă să nu doară. Am o prietenă care a aflat când era deja în stadiul doi.

***
Al doilea cel mai frecvent tip de cancer depistat la populația Republicii Moldova este cancerul la sân. Acest tip de cancer afectează în mare parte femeile, însă există și cazuri când și bărbații dezvoltă cancer la sân. La finele lui 2015, în Republica Moldova erau înregistrate oficial 9616 de cazuri de cancer mamar, dintre care 1013 cazuri noi doar în 2015. În 2015, 14 dintre cele 1013 de cazuri de cancer, sunt bărbați.
Aproximativ 900 de cazuri noi de cancer mamar sunt depistate anual în Republica Moldova și tot din cauza cancerului mamar mor în fiecare an peste 450 de femei. 98% dintre cazurile de cancer la sân ar putea fi tratate dacă ar fi depistate la timp.

Acest articol a fost scris în cadrul Campaniei pentru Sănătatea Sânilor, susținută de Avon.